Implemented projects Corruption proofing - stage 5 Expertise reports
Expertiza vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Expertiza vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia.

14 Martie 2007

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectul Legii privind modificarea şi completarea Legii privind societăţile pe acţiuni

(înregistrat în Parlament cu numărul 623 din 14 Februarie 2007)

În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a coruptibilităţii proiectului Legii privind modificarea şi completarea Legii privind societăţile pe acţiuni.



Evaluarea generală


1. Autor al iniţiativei legislative este Guvernul RM, autor nemijlocit - Comisia Naţională a Pieţii Financiare, ceea ce corespunde art. 73 din Constituţie şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului.


2. Categoria actului legislativ propus este lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001.


3. Scopul promovării proiectului Modificările şi completările care se propun a fi operate în Lege urmăresc scopul de a perfecţiona Legea cu privire la societăţile pe acţiuni, inclusiv aducerea ei în concordanţă cu dispoziţiile Codului civil. Acest scop se realizează prin:
- eliminarea dispoziţiilor referitoare la societatea pe acţiuni de tip închis;
- introducerea dispoziţiilor privind întreprinderile cu participaţiune majoritară şi întreprinderile în posesiune majoritară (pct.7 - art.9);
- eliminarea acţiunilor autorizate spre plasare (pct.11 - art.12);
- introducerea unor noi dispoziţii privind obligaţiunile emise de SA;
- modificarea capitalului social al societăţilor pe acţiuni în sensul majorării proporţiei minimale a acestuia;
- coroborarea normelor privind reorganizarea, dizolvarea şi lichidarea din Legea nr.1134/1997 cu Codul civil;
- coroborarea Legii nr.1134/1997 cu Legea insolvabilităţii (pct.7 - art.7, pct.8 - art.9 alin.(6));
- schimbarea denumirii autorităţii publice de supraveghere a circuitului valorilor mobiliare din "Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare" în "Comisia Naţională a Pieţei Financiare";
- excluderea din competenţa consiliului societăţii a atribuţiei de majorare a capitalului social.



Fundamentarea proiectului

4. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei nu este plasată pe site-ul Parlamentului.

Considerăm că în acest fel Parlamentul nu respectă principiul transparenţei procesului legislativ şi principiile de cooperare cu societatea civilă.


5. Respectarea termenului de cooperare cu societatea civilă


6. Suficienţa argumentării. Proiectul nu are notă informativă, condiţie impusă de dispoziţiile art.20 din Legea nr.780/2001. Din nota informativa trebuie să rezulte condiţiile care impus elaborarea modificărilor şi completărilor. Totodată, nota informativă trebuie să conţină concluziile investigaţiilor ştiinţifice asupra consecinţelor politice, sociale, economice, financiare, juridice, de altă natură a reglementărilor în materie, precum şi compatibilitatea proiectului cu legislaţia comunitară.

Proiectul nu a fost supus unei expertize prealabile din punct de vedere al compatibilităţii cu legislaţia comunitară aşa cum este prevăzut în art.22 din Legea nr.780/2001.

Proiectul nu are preambul, aşa cum este stipulat în dispoziţiile art.26 din Legea nr.780/2001 şi care trebuie să expună finalităţile urmărite de Parlament prin adoptarea actului legislativ.


7. Compatibilitatea cu legislaţia comunitară şi alte standarde internaţionale. Potrivit lit. c) a articolului 20 al Legii 780/2001privind actele legislative, nota informativă trebuie să includă referinţe la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare şi nivelul compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză.

Proiectul nu conţine referinţe la legislaţia comunitară şi alte standarde internaţionale relevante domeniului supus reglementării.


8. Fundamentarea economico-financiară. Potrivit lit. d) a art.20 din Legea 780/2001 privind actele legislative, nota informativă trebuie să conţină informaţii privind „fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură”. Potrivit art.47 alin.(6) din Regulamentul Parlamentului, În cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare, materiale şi de altă natură, se anexează fundamentarea economico-financiară.



Evaluarea de fond a coruptibilităţii


9. Stabilirea şi promovarea unor interese/beneficii. Din textul proiectului nu rezultă stabilirea şi promovarea expresă a unor interese/beneficii de grup sau individuale, necorelate/contrare interesului public general.


10. Prejudicii aduse prin aplicarea actului. Din textul proiectului şi aplicarea ulterioară a acestuia nu rezultă expres prejudicierea intereselor (drepturilor, libertăţilor) anumitor categorii de persoane sau prejudicierea interesului public.


11. Compatibilitatea proiectului cu prevederile legislaţiei naţionale. Prevederile proiectului sînt concurente cu alte prevederi ale legislaţiei, în special cu prevederile Codului civil. Pentru detalii a se vedea p. 13 al prezentului raport de expertiză.


12. Formularea lingvistică a prevederilor proiectului. Formulările conţinute în proiect nu sînt suficient de clare şi concise, exprimările nu întrunesc rigorile tehnicii legislative, ale limbajului juridic, nu respectă regulile de ortografie şi punctuaţie.

Modificările ce se propun au un şir de carenţe, iar în unele cazuri autorii modificărilor au evitat să propună soluţii pentru înlăturarea unor situaţii contradictorii, în special, remarcăm următoarele:

- considerăm că situaţia în care acelaşi fenomen juridic este reglementat de două acte legislative cu valoare juridică diferită, aceasta nu contribuie la stabilitatea legislativă şi aplicarea coerentă a legislaţiei. Ar fi util de înlăturat dispoziţiile cu privire la societatea pe acţiuni din Codul civil (art.156 - 170 CC), păstrînd doar Legea cu privire la societăţile pe acţiuni.

- folosirea unor termeni diferiţi pentru desemnarea aceluiaşi fenomen : "întreprindere cu participaţiune majoritară/dominantă - societate dominantă"; întreprindere dependentă - societate dependentă" (pct.8 - art.9); sau alin.(6) "obligaţii şi datorii"
- folosirea unor expresii neadecvate esenţei fenomenului juridic reglementat. De exemplu "La transferul dreptului de proprietate asupra acţiunilor pe calea ... gajului ", deoarece prin contractul de gaj nu se realizează un transfer de proprietate. (pct.24 - art.27 alin.(4)).


13. Reglementarea activităţii autorităţilor publice. Proiectul nu stabileşte atribuţii ale autorităţilor publice, nici proceduri administrative noi sau alte chestiuni vizînd activitatea acestora.


14. Analiza detaliată a prevederilor potenţial coruptibile.


Nr. Articol Text Obiecţia Elemente de coruptibilitate şi alte riscuri Recomandarea

1

Pct.3 - art.2

alineatele (2), (4) – (9) se exclud

Excluderea alineatelor ce privesc societatea pe acţiuni de tip închis sînt binevenite. Totodată, din redacţia propusă a alin.(2), precum şi din modificările propuse la art.27, rezultă că această divizare, de fapt, se va păstra şi în continuare. Or, societăţile pe acţiuni care au numărul mai mic de 50 de acţionari nu sînt obligate să dezvăluie informaţia, iar acţionarii păstrează dreptul preferenţial asupra acţiunilor ce se înstrăinează prin vînzare. Mai mult, rezultă că dreptul de preemţiune a acţionarilor asupra acţiunilor ce se înstrăinează se răsfrînge asupra tuturor societăţilor pe acţiuni. Dacă am înţeles corect aceste modificări, intrarea în vigoare a lor va compromite şi mai mult piaţa de acţiuni, deoarece noua redacţie privind dreptul preferenţial se referă şi la actele juridice încheiate cu acţiuni la bursă.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Lipsa responsabilităţii clare autorităţilor (funcţionarilor) pentru încălcarea prevederilor din proiect
Lipsa sancţiunilor clare şi proporţionale pentru încălcarea prevederilor din proiect

De a revizui modificările propuse.

2

Pct.4 - art. 3 alin.(9).

"Scrisorile şi formularele societăţii pe acţiuni trebuie să conţină denumirea ei, forma juridică de organizare, adresa sediului, numărul înregistrării de stat, mărimea capitalului social şi numele conducătorului.”.

Din redacţia propusă trebuie exclusă sintagma "forma juridică de organizare", deoarece, odată ce scrisorile vor conţine denumirea persoanei juridice, această neapărat include şi forma de organizare juridică. În susţinerea acestei poziţii invocăm dispoziţiile art.66 alin.(2) CC, art.24 alin.(2) lit. b) din Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, precum şi art.5 alin.(2) lit. a) Legea nr.1134/1997.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept

De exclus sintagma "forma juridică de organizare".

3

Pct.5 - art.4.

Redacţia ce se propune la alin.(5) are drept scop stabilirea interdicţiei pentru societatea pe acţiuni de a contribui cumva la procurarea propriilor acţiuni de către terţi. Această dispoziţie este o preluare incorectă a art.23 alin.(1) din a doua Directivă a Consiliului nr.77/91/EEC din 13 decembrie 1976.

Coruptibilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive
Deficenţă de redactare

În opinia noastră redacţia va fi mai reuşită, dacă dispoziţia va fi expusă după cum urmează: "Societatea pe acţiuni nu poate să acorde avansuri, să facă împrumuturi, nici să facă garanţii în vederea achiziţionării propriilor acţiuni de către o terţă parte".

4

Pct. 8 - art.9.

„Articolul 9. Întreprinderea cu participaţiune majoritară/dominantă şi întreprinderi în posesiune majoritară/dependente”;

În articolul respectiv se stabileşte răspunderea subsidiară a întreprinderii mame pentru obligaţiile întreprinderii fiice. Deşi redacţia propune unele modificări, acestea nu sînt de esenţă şi nu vor contribui la perfecţionarea reglementărilor existente. În opinia noastră este necesar de a se ţine cont cel puţin de două situaţii.

*societatea pe acţiuni poate fi dependentă nu numai de o altă întreprindere, ci şi de alte persoane, inclusiv persoane juridice fără scop lucrativ şi persoane fizice;

*persoana care deţine controlul asupra unei societăţi pe acţiuni poate influenţa comportamentul organelor societăţii şi, în primul rînd, al organului executiv, chiar şi în lipsa unor prevederi exprese din contractul de societate sau din statut. Din acest motiv, răspunderea subsidiară a persoanelor care exercită controlul asupra societăţii pe acţiuni, inclusiv întreprinderea dominantă, ar trebui să intervină ori de cîte ori se va demonstra că societatea a fost prejudiciată prin operaţiunile efectuate în rezultatul indicaţiilor date de acesta.

Alte riscuri
Deficienţe de redactare

În opinia noastră, alin.(1) şi (2) pot fi expuse fără a pierde din conţinut în următoarea redacţie:

"(1) Societatea pe acţiuni, în limitele stabilite de legislaţie, exercită controlul asupra societăţilor dependente.
" (2) Societatea comercială este considerată dependentă dacă o altă persoană, inclusiv întreprinderea dominantă, are posibilitatea să - i influenţeze deciziile în virtutea deţinerii directe sau indirecte a majorităţii voturilor, ori în virtutea altor factori juridici sau economici".

5

Pct.12 - art.13.

La articolul 13, alineatele (6) şi (7) vor avea următorul cuprins:

„(6) Valoarea acţiunilor de tezaur achiziţionate de către societate, inclusiv a celor aflate la balanţa sa, nu poate constitui mai mult de 10% din capitalul social al societăţii.

(7) În caz de încălcare a cerinţei prevăzute la alin. (6), societatea va înstrăina acţiunile de tezaur în cel mult un an de la data depăşirii cerinţei nominalizate. Acţiunile care nu au fost înstrăinate în acest termen vor fi anulate, societatea fiind obligată să reducă corespunzător capitalul său social.”

Redacţia proiectului în privinţa acţiunilor de tezaur conţine anumite imprecizii. Ne referim la expresia din alin.(3) potrivit căreia "acţiunile de tezaur pot să se afle în inventarul societăţii ... ", precum şi la cea din alin.(6) din redacţia propusă în proiect "inclusiv celor aflate la balanţa sa". Societatea nu poate să aibă în inventar sau la bilanţul său propria sa acţiune, tot aşa cum omul nu poate să procure sau să ia în arendă propriul său organism. În cazul în care societatea îşi procură propria sa acţiune, numai în registrul acţionarilor se face menţiunea cu privire la starea respectivă, activul societăţii, însă nu se suplineşte aşa ca în cazul procurării unui bun. Invers, din activul societăţii ies mijloacele băneşti achitate de societate pentru acţiunea cumpărată şi deci activul societăţii scade, dar fără a afecta valoarea acţiunilor aflate în circulaţie.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Propunem ca sintagmele menţionate să fie omise, aducîndu - se articolul respectiv în concordanţă cu dispoziţiile art.162 CC. De fapt, aceste expresii nu afectează reglementările juridice şi ca efect nu sînt periculoase, ele doar trezesc unele dubii referitor la profesionalismul autorilor proiectului.
Luînd în consideraţie, dispoziţia art.162 alin.(5) CC potrivit căreia societatea pe acţiuni este obligată să procure acţiunile proprii numai din activele societăţii ce depăşesc mărimea capitalului social, precum şi numai din acele fonduri din care nu se permite să se plătească dividende acţionarilor, considerăm că societatea care a acumulat acţiuni de tezaur poate să nu fie obligată să reducă capitalul social, ci poate să purceadă la anularea acţiunilor de tezaur, prin majorarea concomitentă a valorii nominale a acţiunilor aflate în circulaţie.

6

Pct.14 - art.15.

Articolul 15:

alineatul (1) va avea următorul cuprins:„(1) Clasă de acţiuni constituie totalitatea acţiunilor de acelaşi tip ale unui emitent, care le asigură proprietarilor lor aceleaşi drepturi şi care au aceleaşi caracteristici distinctive. Toate acţiunile unei clase, indiferent de emisiune, au unul şi acelaşi număr al înregistrării de stat.”;

se completează cu un alineat nou, (8), cu următorul cuprins:

„(8) În cazurile în care acţiunile preferenţiale vor obţine dreptul la vot în cadrul adunării generale a acţionarilor, votarea se va efectua în modul următor:

a) acţiunile preferenţiale convenţional se vor converti în acţiuni ordinare în proporţia care se va stabili, reieşind din raportul valorii nominale (fixate) a acţiunilor ordinare la valoarea nominală (fixată) a acţiunilor preferenţiale;

b) deţinătorul acţiunilor preferenţiale va vota cu numărul de acţiuni obţinute după convertirea convenţională, inclusiv cu părţile fracţionate care pot apărea ca rezultat al convertirii convenţionale a acţiunilor preferenţiale în acţiuni ordinare;

c) comisia de numărare a voturilor va suma părţile fracţionate separat pentru voturile exprimate „pentru”, „împotrivă” şi va calcula numărul de voturi depline.”;

Redacţia art.15 alin.(1) propoziţia a doua este incoerentă, deoarece dacă societatea a emis acţiuni ordinare în 2001, apoi în 2007 doreşte să - şi majoreze capitalul social prin emisiune suplimentară de acţiuni ordinare se va purcede la o înregistrare nouă, adică din anul 2007. Or, ceea ce se propune că data înregistrării va fi 2007, iar numărul înregistrării va cel din 2001.

Apreciem ca pozitive noile propuneri privind dreptul de vot al deţinătorilor de acţiuni preferenţiale (art.15 alin.(8)). Dacă pînă prezent era decisivă prevederea că o acţiune reprezintă un singur vot, indiferent de tipul şi clasa acesteia, apoi proiectul stabileşte o procedură de convertire convenţională prin aducerea în concordanţă a valorii acţiunilor preferenţiale cu valoarea acţiunilor ordinare. Dacă valoarea nominală a acţiunilor preferenţiale este mai mare decît a celor ordinare se va purcede la fracţionarea acestora, iar dacă valoarea acţiunilor preferenţiale va fi mai mică decît cea a acţiunilor ordinare se va purcede la consolidarea lor, pentru a asigura proporţionalitatea votului.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

De a revizui modificările propuse la alin. (1) art. 15

7

Pct.15 - art.16

Articolul 16:

în tot textul cuvîntul „obligatari” se înlocuieşte cu cuvîntul „obligaţionar” la cazul respectiv;

alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) Obligaţiunea este un titlu financiar de împrumut care atestă dreptul proprietarului (în continuare - obligaţionar), de a primi de la emitentul ei valoarea nominală sau valoarea nominală şi dobînda aferentă în mărimea şi în termenul stabilit prin decizia de emitere a obligaţiunilor.”;

alineatul (5) se completează în final cu următoarea propoziţie:

„Decizia de emitere a obligaţiunilor, poate fi adoptată de către consiliul societăţii sau de către adunarea generală a acţionarilor, cu excepţia deciziei de emitere a obligaţiunilor convertibile, care se adoptă de către adunarea generală a acţionarilor.”;

alineatul (6) va avea următorul cuprins:

„(6) Societatea este în drept să plaseze numai obligaţiuni asigurate prin gajarea bunurilor ei proprii şi/sau ale persoanelor terţe şi/sau cu garanţia bancară şi/sau prin fideiusiune şi/sau poliţa de asigurare, cu excepţia cazurilor prevăzute de Legea nr.199-IV din 18 noiembrie 1998 cu privire la piaţa valorilor mobiliare. Decizia de emitere a obligaţiunilor asigurate va conţine date despre patrimoniul gajat sau denumirea întreagă a fideiusorului sau a garantului împrumutului pentru emiterea de obligaţiuni în cauză şi date despre obligaţiile acestuia.”;

alineatul (10) se completează în final cu următoarea propoziţie:

„Achiziţionarea şi răscumpărarea obligaţiunilor de către societate are loc pînă la expirarea perioadei pentru care ele au fost emise sau la sfîrşitul perioadei date în conformitate cu decizia de emitere.”;

se completează cu un alineat nou, (11), cu următorul cuprins:

„(11) Obligaţionarul este în drept să ceară înainte de termenul de scadenţă răscumpărarea de către societate a obligaţiunilor plasate, în cazul în care emitentul nu respectă termenul de achitare a dobînzilor aferente.”

Autorii oferă o nouă definiţie noţiunii de obligaţiune, stipulînd că "Obligaţiunea este un titlu financiar de împrumut care atestă dreptul proprietarului ... ". Considerăm că ar fi mai adecvată expresia "obligaţiunea este un titlu de credit care atestă dreptul deţinătorului". Or, noţiunea de "titlu financiar de împrumut" are acelaşi sens ca şi "titlu de credit". În al doilea rînd, înlocuirea cuvintelor dreptul proprietarului cu dreptul deţinătorului are raţionamentul că dreptul de proprietate se răsfrînge numai asupra bunurilor corporale, pe cînd deţinătorul poate să aibă ca obiect şi drepturile incorporale (obligaţiune notată în registrul electronic).

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Alte riscuri
Deficienţe de redactare

Considerăm util de a propune alin.(1) o redacţie inspirată de art.163 alin.(3) din Codul civil, adică: "obligaţiunea este un titlu de credit care atestă dreptul deţinătorului de a obţine dobînda promisă de emitent, iar la sfîrşitul perioadei pentru care a fost emisă şi dreptul la valoarea nominală a acesteia".

Redacţia alin.(5), (6), (10), (11) propuse în proiect nu sînt reuşite pentru a fi considerate norme imperative. Propunem următoarea redacţie a acestora:
"(5) Emisiunea obligaţiunilor convertibile se decide prin hotărîre a adunării generale, altele putînd fi decise şi de consiliu.
(6) Obligaţiunile plasate prin emisiune publică trebuie să fie asigurate. Asigurarea se face pe întreaga perioadă de circulaţie";
"(10) Societatea este datoare să plătească deţinătorilor valoarea nominală a tuturor obligaţiunilor plasate, termenul cărora a ajuns la scadenţă.
(11) Se consideră că termenul de plasare a obligaţiunii a ajuns la scadenţă, şi în cazul în care societatea emitentă nu a achitat deţinătorului dobînda aferentă în termen de 30 de zile de la solicitare".

8

Pct.16 - art.17

Articolul 17:

alineatul (9) va avea următorul cuprins:

„(9) Balanţa acţiunilor societăţii se va întocmi pe întreaga lor totalitate şi pe fiecare clasă, astfel încît numărul de acţiuni aflate în circulaţie şi numărul de acţiuni de tezaur să fie egal cu numărul de acţiuni plasate.”;la alineatul (10), cuvintele „fără acordul societăţii” se exclud; la alineatul (13), cuvîntul „atacate” se înlocuieşte cu cuvîntul „contestate”, iar cuvintele „şi/sau în justiţie” se înlocuiesc cu cuvintele „şi/sau atacate în justiţie”.

Se propune o nouă redacţie a alin.(9), menţionîndu - se ce înseamnă "balanţa acţiunilor". În opinia noastră, este necesar de a interveni cu modificări atît în alin.(8), cît şi în alin. (9) în sensul excluderii acestui termen (balanţa acţiunilor). Este clar că societatea nu poate avea mai multe valori mobiliare, inclusiv acţiuni, decît a plasat. Deci, numărul acţiunilor plasate şi înregistrate în registrul de stat al valorilor mobiliare va fi neapărat egal cu totalitatea acţiunilor aflate în circulaţie plus cele tezaur. Desigur că numărul de acţiuni plasate se formează din totalitatea acţiunilor ordinare şi preferenţiale plasate de societate. De altfel, şi numărul de obligaţiuni înregistrate în registrul de stat va fi neapărat egal cu totalitatea de obligaţiuni în circulaţie plus obligaţiunile răscumpărate sau achiziţionate. Aceste situaţii juridice sînt fireşti şi se subînţeleg din conţinutul altor norme juridice.

Coruptibilitate
Introducerea termenilor noi care nu au o definiţie în legislaţie sau în proiect

De a revizui modificările propuse.

9

Pct.22 - art.25.

Articolul 25:

alineatul (10) se completează în final cu următoarele două propoziţii:

„Dreptul de preemţiune nu poate fi limitat sau retras. Dreptul de preemţiune asupra acţiunilor plasate prin oferta publică se extinde pe o perioadă nu mai mică de 30 zile de la data începerii plasamentului.”;

la alineatul (13), cuvîntul „achiziţionarea” se înlocuiesc cu cuvîntul „răscumpărarea”.

Alin.(10) are un conţinut inaccesibil. Nu este clar dacă dreptul de preferinţă îl are numai acţionarul sau şi deţinătorul de obligaţiuni convertibile. De asemenea, redacţia propusă în aparenţă creează o situaţie bună pentru acţionarii existenţi care îşi menţin privilegiul de a păstra influenţa în societate, acordîndu - le dreptul să procure acţiunile emisiunii suplimentare. Dar nu este clar cum se va soluţiona dreptul de preferinţă al unor acţionari în raport cu alţii? Apoi, dreptul de preemţiune se prevede a fi exercitat în condiţiile prevăzute de statut şi de decizia de emisiune, evidenţiind eventualele conflicte.

Coruptibilitate
Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Propunem ca alin.(10) să fie expus în următoarea redacţie:

"(10) Acţionarul, inclusiv deţinătorul de acţiuni privilegiate convertibile în acţiuni ordinare, are dreptul preferenţial asupra acţiunilor ordinare din emisiunea suplimentară, cît şi asupra altor valori mobiliare convertibile în acţiuni ordinare plasate de societate. În cazul în care apare o concurenţă între acţionarii care au dreptul de preferinţă, fiecare din aceştia are dreptul de a - şi procura acţiuni ordinare sau valori mobiliare convertibile în asemenea acţiuni, pentru a - şi păstra proporţia deţinută la capitalul social. Dreptul de preemţiune nu poate fi limitat sau retras".

10

Pct.24 - art.27.

Articolul 27:

„(3) La cererea creditorilor acţionarului societăţii, acţiunile care aparţin acţionarului menţionat pot fi vîndute în temeiul hotărîrii instanţei judecătoreşti, dacă, în termen de o lună de la data înaintării cererii, acţionarii societăţii nu s-au folosit de dreptul de preemţiune asupra acestor acţiuni.”;

alineatul (4) va avea următorul cuprins:

„(4) La transferul dreptului de proprietate asupra acţiunilor pe calea moştenirii, donaţiei, gajului nu se exercită dreptul de preemţiune al acţionarilor.”

Proiectul are drept scop să înlăture societăţile pe acţiuni de tip închis, însă prin modificarea art. 27 se realizează, de fapt, o închidere a tuturor societăţilor pe acţiuni din Republica Moldova. Or, reieşind din coroborarea complexă a dispoziţiilor Legii nr.1134/1997 prin prisma modificărilor propuse, dreptul de preemţiune îl va putea stipula în statut orice societate pe acţiuni, inclusiv cea care a fost societate deschisă. Autorul nu prevede cum se va realiza dreptul de preemţiune în cazul în care acţiunile se vor vinde prin bursa de valori.

Coruptibilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Alin.(3) şi (4) din art.27 propunem să fie expuse în următoarea redacţie:
"(3) Creditorul acţionarului poate urmări acţiunile acestuia numai în temeiul unui titlu executoriu şi cu respectarea dreptului de preferinţă stipulat la alin.(2).
(4) Dreptul de preferinţă nu poate fi realizat dacă acţiunea se transferă prin moştenire, donaţie aport la capitalul social al altei societăţi, precum şi în cazul vînzării acţiunilor prin cotaţie la bursa de valori".

11

Capitolul 4 Titlul II din Legea nr.1134/1997 (art.30 - art.36)

Prevederile referitor la modul de înfiinţare a societăţii pe acţiuni

Capitolul 4 Titlul II din Legea nr.1134/1997 (art.30 - art.36) referitor la modul de înfiinţare a societăţii pe acţiuni este în contradicţie cu dispoziţiile Codului civil. Legislaţia în vigoare reglementează două proceduri de constituire a societăţii pe acţiuni: una, reglementată deLegea nr.1134/1997 şi alta, de Codul civil. Astfel, dacă din Legea nr.1134/1997 pot fi deduse cel puţin 5 operaţiuni de constituire, inclusiv încheierea contractului de societate (adoptarea hotărîrii de înfiinţare a societăţii), subscrierea fondatorilor la acţiunile plasate, ţinerea adunării constitutive (art. 30), înregistrarea societăţii (art.37) şi înregistrarea acţiunilor (art.38), atunci din dispoziţiile Codului civil deducem doar 3 operaţiuni: semnarea actului de constituire (art.107 - 108 alin.(4)), înregistrarea societăţii pe acţiuni (art.109) şi înregistrarea acţiunilor emise la fondare. Reieşind din logica legiuitorului, prin Codul civil primele trei operaţiuni sînt înlocuite cu una singură, prezumîndu - se că persoana care a semnat actul de constituire este de acord cu totul ce este înscris în acesta.

Distincţia esenţială dintre aceste proceduri constă în faptul că Legea nr.1134/1997 reglementează detaliat procedura de constituire, în special modul de desfăşurare a adunării constitutive şi de aprobare a unor decizii (art.36), a căror nerespectare ar duce la nulitatea societăţii, iar CC nu impune nici o procedură riguroasă, obligînd, în schimb, fondatorii să semneze actul de constituire în formă autentică. Dacă, potrivit art.36 din lege, la adunarea constitutivă aprobarea statutului, aporturilor nebăneşti, alegerea membrilor în organele societăţii se efectuează cu nr. din voturi, adică contrar voinţei fondatorilor ce deţin pînă la 25 % din capitalul social, făcînd posibilă apariţia unei societăţi comerciale cu conflicte şi contradicţii interne, CC nu impune convocarea fondatorilor în adunarea constitutivă a societăţii pe acţiuni, stabilind că, prin semnarea actului de constituire, se exprimă acordul cu toate clauzele lui, care, fiind obligatorii, soluţionează toate problemele ce ţin de competenţa adunării constitutive, stabilite la art.36 alin.(4) din lege.

În situaţia în care două acte legislative reglementează procedura de constituire a societăţii pe acţiuni, devine imperioasă selectarea legii cu o valoare mai mare. Conform Constituţiei (art.72 alin.(1)), Legii nr.780/2001 privind actele legislative (art.7 - 10), normele cuprinse în Constituţie şi în legile care o modifică (legile constituţionale) au o forţă juridică supremă de aplicare directă pe întreg teritoriul ţării. Celelalte legi sînt organice şi ordinare. În interpretarea Curţii Constituţionale, normele legii organice au o valoare mai mare decît normele legii ordinare din motivul că adoptarea legii organice se face cu majoritatea absolută de voturi ale deputaţilor aleşi, pe cînd legile ordinare se adoptă cu majoritatea voturilor deputaţilor prezenţi în şedinţa Parlamentului. Din dispoziţiile art.72 alin.(2) lit. i) din Constituţie, precum şi din preambulul Legii nr.1125/2002 pentru punerea în aplicare a Codului civil, rezultă cu certitudine faptul că CC este o lege organică, pe cînd Legea nr.1134/1997 este una ordinară.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept

Considerăm că Legea cu privire la societăţile pe acţiuni trebuie să fie actualizată şi adusă în concordanţă cu dispoziţiile Codului civil. În acest sens, trebuie să fie prevăzut că procedura de constituire a unei societăţi pe acţiuni trebui să prevadă posibilitatea întocmirii unui singur document de constituire.

12

Pct.32 - art.37

alineatul (1) se completează în final cu următoarea propoziţie:

„Filialele societăţilor pe acţiuni înregistrate în alte ţări sînt obligate să dezvăluie informaţia privind numărul înregistrării de stat şi ţara unde a avut loc înregistrarea.”;

Propoziţia cu care se propune a fi completat art.37 alin.(1) nu trebuie să - şi găsească locul în acest articol. De fapt, în art.108 Codul civil se prevede că actul de constituire al societăţii comerciale trebuie să prevadă filialele, iar art.35 Legea nr.1134/1997 în redacţia actuală prevede că statutul societăţii va cuprinde "denumirea şi sediul filialei". Din acest motiv nu considerăm util a incorpora în Legea Republicii Moldova o obligaţie pentru persoane juridice străine, chiar dacă acestea sînt filiale ale unor societăţi din R. Moldova.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept

Alte riscuri
Nerespectarea exigenţelor de tehnică legislativă

O dispoziţie care ar putea fi justificată poate să fie incorporată în art.91 din Legea nr.1134/1997 în sensul obligării societăţii pe acţiuni de a indica în bilanţul contabil toate activele pe care le are în statele străine, inclusiv cota de participare investită în filiale constituite peste hotare, precum şi să dezvăluie informaţia privind activitatea filialei.

13

Pct.36 - art.41 alin.11 lit. e).

la alineatul (11), litera e) va avea următorul cuprins:

„e) bunurile destinate consumului curent al populaţiei civile, bunurile a căror circulaţie este interzisă ori limitată de actele legislative, fără acordul autorităţii publice stabilite de legislaţie.”.

Redacţia propusă este foarte nereuşită, pentru că dacă circulaţia bunurilor este interzisă prin lege, nimeni nu are dreptul să - şi dea acordul la transmiterea ei în capitalul social. Nu are acest drept nici autoritatea publică. Aceasta este o sursă pentru corupţia persoanelor care reprezintă autoritatea publică în procesul de decizie. Dacă bunul este exclus din circuitul civil, el nu poate fi obiect al actelor juridice civile, decît în cazul în care Parlamentul printr - o normă expresă a legii nu va decide includerea acestui bun în circuitul civil.

Coruptibilitate
Atribuţii excesive / contrare statutului

De a revizui modificările propuse.

14

Pct.41 - art.46 alin.(4).

alineatul (4) va avea următorul cuprins:

„(4) Capitalul de rezervă poate fi folosit doar la acoperirea pierderilor societăţii pe acţiuni şi/sau la majorarea capitalului ei social.”

Considerăm că capitalul de rezervă poate fi folosit numai pentru majorarea capitalului social. În cazul în care societatea are capital de rezervă, aceasta înseamnă că activele nete ale societăţii pe care aceasta trebuie să le deţină şi din care nu poate distribui dividende trebuie să depăşească mărimea capitalului social cu 10%. Dacă activele societăţii, în rezultatul activităţii ineficiente scad sub 110% din mărimea capitalului social, atunci societatea va fi obligată să - şi suplimenteze activele, alocînd sumele necesare în capitalul de rezervă. În opinia noastră, capitalul de rezervă nu poate să ajute la acoperirea pierderilor, deoarece nu este deţinut separat de alte active.

Coruptibilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Propunem alin.(4) în următoarea redacţie:
"(4) Capitalul de rezervă poate fi utilizat numai pentru majorarea capitalului social. Dacă activele societăţii scad sub valoarea sumară a capitalului social al capitalului de rezervă, societatea este obligată să reînceapă defalcările în capitalul de rezervă în modul stabilit de alin.(2)".

15

Pct.44 - art.50.

alineatul (8) va avea următorul cuprins:

„(8) Adunarea generală ordinară anuală nu poate fi sistată printr-o hotărîre a instanţei de judecată.”

Sînt destul de frecvente cazurile cînd instanţele de judecată ca măsură de asigurare emit decizii despre interzicerea sau amînarea desfăşurării adunării generale a acţionarilor. Din acest motiv, considerăm binevenită modificarea ce se propune în art.50 alin.(8), potrivit căreia se propune a nu admite interzicerea sau amînarea hotărîrii adunării generale. Or, legea obligă societatea să desfăşoare adunarea generală ordinară nu mai rar decît odată pe an, iar actul de constituire poate stabili şi convocarea mai frecventă a acesteia. Prin urmare, considerăm că instanţa de judecată în cazurile în care interzice sau amînă data desfăşurării adunării generale îşi depăşeşte atribuţiile de putere judecătorească şi deci procedează ilegal. Din acest motiv, considerăm o asemenea intervenţie inadmisibilă.

Coruptibilitate
Norme care stabilesc derogări neîntemeiate
Atribuţii excesive / contrare statutului
Lipsa / insuficienţa accesului la informaţia despre actul subordonat legii

Propunem ca alin.(8) să fie expus în următoarea redacţie:
" (8) Instanţa de judecată nu este în drept să interzică, sau să amîne desfăşurarea adunării generale a acţionarilor".

16

Pct.47 - art.54 alin.(3)

se completează cu o nouă literă, e), cu următorul cuprins:

„e) numărul total de voturi, numărul de voturi limitate şi numărul de voturi cu care acţionarul va participa la adoptarea deciziilor;”;

Considerăm că expresia utilizată "numărul de voturi limitate" nu este adecvată. Această prevedere sugerează mai multe opţiuni: fie că se are în vedere acţiunile ordinare de tezaur, fie că acţiunile ordinare au fost procurate cu încălcarea legii, fie că acţiunile deţinute de un acţionar căruia instanţa i - a interzis dreptul de vot, fie că acţiunile preferenţiale care în anumite situaţii dau dreptul la vot. Deşi susţinem ideea de modificare, totuşi considerăm că o asemenea expresie poate provoca interpretări diferite.

Coruptibilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive
Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen / aceluiaşi termen pentru fenomene diferite

De a revizui modificările propuse.

17

Pct.48 - art.55.

la litera a), cuvintele „de tip închis” se înlocuiesc cu cuvintele „ , altele decît cele specificate la litera b)”, după cuvintele „pe adresa indicată” se completează cu cuvintele „sau numărul de fax indicat” ;

Considerăm că o astfel de informare a acţionarilor poate să aibă consecinţe nedorite pentru acţionarii interesaţi.

Coruptibilitate
Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Propunem ca informarea să se facă dublu "pe adresa indicată şi numărul de fax indicat", dar nu aşa cum se propune prin alternativă "pe adresa indicată sau la numărul de fax indicat".

18

Pct.58 - art.66.

Se completează cu un alineat nou, (14), cu următorul cuprins:

„(14) Raporturile între societate şi cei care alcătuiesc consiliul societăţii sînt supuse prin analogie regulilor mandatului, dacă statutul nu prevede altfel.”.

Asemenea raporturi nu pot fi considerate ca fiind relaţii similare mandatului, ori membrii consiliului nu reprezintă societatea în raporturi cu terţii la încheierea actelor juridice aşa cum presupune mandatul şi nu acţionează din numele şi pe seama societăţii. Din numele şi pe seama societăţii activează numai organul executiv sau persoanele cărora acesta le deleagă împuterniciri. Mai degrabă relaţiile dintre membrii consiliului şi societate sînt relaţii similare relaţiilor de muncă, deoarece membrii consiliului participînd la şedinţe şi adoptînd hotărîri, depun un efort intelectual, şi deci îndeplinesc în favoarea societăţii o anumită muncă.

Coruptibilitate
Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative

Muncă respectivă trebuie să fie remunerată. Mărimea remuneraţiei, frecvenţa plăţii remuneraţiei, precum şi cheltuielile suportate de membrii consiliului în legătură cu activitatea desfăşurată, trebuie să fie stabilite de către adunarea generală, pentru a nu - i face pe membrii consiliului dependenţi de organul executiv.

19

Pct.62 - art.71

"raporturile între societate şi cei care alcătuiesc comisia de cenzori sînt supuse prin analogie regulilor mandatului, dacă statutul nu prevede altfel".

Toate explicaţiile făcute la punctul precedent sînt valabile şi pentru redacţia acestuia. Relaţiile dintre membrii comisiei de cenzori şi societate nu sînt relaţii de mandat aşa cum prevede art.1030 din Codul civil. Aceasta reprezintă o preluare incorectă a art.61 alin.(3) din Codul civil. Membrii comisiei de cenzori nu reprezintă societatea pe acţiuni în raporturile civile, ei verifică legalitatea operaţiunilor economice săvîrşite de organul executiv şi raportă rezultatele adunării generale. Deci depun un efort pentru societatea pe acţiuni, dar nu o reprezintă în raporturi juridice.

Coruptibilitate
Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative

De a revizui modificările propuse.

20

Pct.63 - art.73

la alineatul (5), litera c) va avea următorul cuprins:

„c) persoanele cu antecedente penale nestinse pentru infracţiuni săvîrşite cu intenţie, infracţiuni de ordin economic sau infracţiuni împotriva proprietăţii;”;

Redacţia propusă nu este reuşită, deoarece în baza acestui articol poate să i se interzică ocuparea unei funcţii persoanei condamnate pentru calomnie, huliganism, dar pot fi admise şi persoane care au săvîrşit infracţiuni, în calitate de persoane cu funcţii de răspundere. În opinia noastră, persoanele cărora prin sentinţă penală sau hotărîre a instanţei civile i se interzice să ocupe anumite funcţii nu au dreptul să fie persoane cu funcţii de răspundere nici în societăţile pe acţiuni.

Coruptibilitate
Temeiuri neexhaustive, ambigui şi subiective pentru refuzul unei autorităţi de a îndeplini anumite acţiuni

De a revizui modificările propuse.

21

Pct. 69 - art.82

La articolul 82 alineatul (1), litera a) va avea următorul cuprins:

„a) achiziţionarea sau înstrăinarea, gajarea sau luarea de către societate cu titlu de gaj, darea în arendă sau locaţiune, leasing sau darea în folosinţă a bunurilor sau a drepturilor asupra lor, darea în împrumut (credit), fideiusiune, a căror valoare de piaţă constituie peste 25% din valoarea activelor societăţii, conform ultimului bilanţ; sau”.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept

La noua redacţie a alin.(1) lit. a) propunem a suplimenta cuvîntul "înstrăinare", cu sintagma "transmiterea bunurilor în capitalul social al unei societăţi comerciale".

22

Pct.72 - art.85.

se completează cu un alineat nou, (2), cu următorul cuprins:

„(2) Nu se califică ca tranzacţie cu conflict de interese, emisiunea suplimentară de acţiuni achitată în întregime cu mijloace băneşti şi/sau prin convertirea datoriilor creditoriale ale societăţii, formate în urma transferurilor de mijloace băneşti.”;

În opinia noastră, este periculos de a nu considera convertirea datoriilor creditoriale ale societăţii în acţiuni ale emisiunii suplimentare, deoarece administratorul societăţii poate intenţionat consimţi acceptarea unor credite de la unele persoane cu funcţii de răspundere sau de la unii acţionari care pretind să - şi ridice gradul de influenţă în societate. Mai mult ca atît, administratorul poate intenţionat să nu - şi onoreze obligaţiile de debitor în raporturi juridice pentru a produce pierderi care ulterior să le convertească în acţiuni.

Coruptibilitate
Atribuţii care admit derogări şi interpretări abuzive

De a revizui modificările propuse.

23

Pct.80 - art.94

"(2) Contopirea are ca efect încetarea existenţei societăţilor ce se reorganizează şi trecerea integrală a drepturilor şi obligaţiunilor acestora la societatea care se înfiinţează.

(3) Absorbţia are ca efect încetarea existenţei societăţilor absorbite în urma reorganizării şi trecerea integrală a drepturilor şi obligaţiunilor acestora la persoana juridică absorbantă.

se completează cu un alineat nou, (6), cu următorul cuprins:

„(6) La fuziunea societăţilor prin contopire, capitalul social al societăţii nou create nu poate depăşi mărimea totală (sumară) a activelor nete ale societăţilor participante la contopire. Cota fondatorilor (acţionarilor, asociaţilor) în capitalul social al societăţii nou-create va fi proporţională cotei valorice deţinute anterior de fiecare, în raport cu activele nete ale societăţilor participante la contopire. Proporţiile convertirii (schimbului) acţiunilor aflate în circulaţie (cotelor părţi) ale societăţilor absorbite în acţiunile emisiunii suplimentare a societăţii absorbante se stabilesc pornindu-se de la valoarea de piaţă a activelor nete la o acţiune a societăţilor antrenate în reorganizare.”;

„(8) Reorganizarea societăţii prin fuziune se consideră finalizată:

a) în cazul contopirii, din momentul radierii valorilor mobiliare plasate de societăţile participante la contopire din registrul de stat al valorilor mobiliare şi închiderea conturilor personale ale deţinătorilor de valori mobiliare de către registratorii acestor societăţi;

b) în cazul absorbţiei, din momentul introducerii în registrul deţinătorilor de valori mobiliare şi/sau actul de constituire al societăţii absorbante a deţinătorilor de valori mobiliare a societăţii absorbite, radierii valorilor mobiliare plasate de societăţile absorbite din registrul de stat al valorilor mobiliare şi închiderii conturilor personale ale deţinătorilor de valori mobiliare de către registratorul societăţii absorbite.”.

Considerăm că nu este utilă o repetare a dispoziţiilor art.73 din Codul civil, deoarece aceste norme sînt aplicabile şi fără această repetare. Se propune o nouă redacţie a alin.(6) prin care se introduce noţiunea de "cota fondatorilor". Considerăm că această noţiune va fi interpretată în mod diferit. Din acest motiv, opinăm că acest termen trebuie înlocuit cu termenul de "participaţiune" folosit în art.106 alin.(1), art.108 alin.(1) lit. d),art.115 alin.(1) lit. c) şi d). În acelaşi articol se propune sintagma de "cotă valorică", folosită anterior în legislaţia privatizării întreprinderilor agricole cu înţeles deosebit.

Noul alineat (8) se referă la finalizarea procedurii de contopire şi absorbţie. Deşi intenţia de a fixa momentul în care se consideră finalizată reorganizarea prin fuziune este benefică, totuşi, considerăm că aceste precizări pot provoca interpretări eronate. În special ne referim la discordanţele care le poate provoca redacţia acestui alineat în raport cu art.77 alin.(4) CC, art.78 CC, precum şi cu art.20 din Legea nr.1265/2000 cu privire la înregistrarea de stat de întreprinderilor şi organizaţiilor. Considerăm că finalizarea fuziunii prin contopire sau absorbţie este legată de momentul înregistrărilor din registrul de stat al întreprinderilor şi organizaţiilor şi nu de cel din registrul de stat al valorilor mobiliare. Radierea valorilor mobiliare de către Comisia Naţională este o etapă necesară de trecut în cazul reorganizării prin fuziune a unei societăţi pe acţiuni, această însă nu reprezintă o finisare a activităţii societăţii, deoarece începutul şi sfîrşitul vieţii unei societăţii este legat de momentul înregistrării şi momentul radierii societăţi din registrul de stat al întreprinderilor.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen / aceluiaşi termen pentru fenomene diferite

Am considera utilă substituirea prin formula "valoarea reală a participaţiunii deţinute în societatea participantă la fuziune". Această valoare reală se calculează ca valoare totală, la preţuri de piaţă a activelor nete deţinute de societate împărţite proporţional fiecărui asociat (acţionar).

Propunem excluderea alin.(8) din proiect.

24

Pct.81 - art.95 alin.(2) şi (3)

"(2) Divizarea societăţii are ca efect încetarea existenţei acesteia şi trecerea drepturilor şi obligaţiunilor ei la două sau mai multe societăţi care se înfiinţează.

(3) Separarea are ca efect desprinderea unei părţi din patrimoniul societăţii, care va continua să funcţioneze după reorganizare şi transmiterea acesteia către una sau mai multe societăţi existente sau care se vor înfiinţa".

Considerăm că nu este utilă o repetare a dispoziţiilor art.79 din Codul civil, acestea fiind aplicabile şi fără această repetare.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept

De a revizui modificările propuse.

25

Pct.81 - art.95 în alin.(4)

(4) Dezmembrarea societăţii se efectuează prin divizarea bilanţului ei:

a) proporţional cotei deţinute de acţionarii ce se divizează în capitalul social şi activele nete la preţul de piaţă ale societăţilor ce se divizează;

b) proporţional cotei deţinute de acţionarii ce se separă în capitalul social şi activele nete la preţul de piaţă a societăţii ce se reorganizează prin separare.

Autorul proiectului foloseşte unele sintagme precum: "acţionarii ce se divizează" şi "acţionarii ce se separă". Considerăm aceste expresii neadecvate, pentru că nu acţionarii se divizează sau separă, dar societatea pe acţiuni ca persoană juridică. Anume societatea se scindează în două sau mai multe societăţi şi, datorită acestui fapt, patrimoniul acesteia se transmite la una sau mai multe societăţi, reieşind din numărul de membri (asociaţi, acţionari) care trec în noile societăţi şi cotele pe care aceştia le deţin. Este important de reţinut că acţionarii societăţii care se dezmembrează poate să deţină participaţiuni şi în toate societăţile care apar după reorganizare, dar ei pot şi să se despartă.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen / aceluiaşi termen pentru fenomene diferite

De a revizui modificările propuse.

26

Pct.81 - art.95 în alin.(8)

"(8) Societatea din care s-a separat una sau cîteva societăţi este obligată să-şi modifice statutul şi să hotărască asupra acţiunilor de tezaur care se vor forma în urma reorganizării.”;

Redacţia propusă sugerează ideea că societatea pe acţiuni din care s - a desprins (s - a separat) o altă societate este obligată să - şi reducă capitalul social şi, ca efect al acestei modificări, trebuie să hotărască asupra acţiunilor de tezaur. Cu siguranţă că acestea nu sînt acţiuni de tezaur în sensul stabilit de art. 162 CC sau art.13 din Legea nr.113471997, deoarece sînt acţiuni de tezaur doar acţiunile dobîndite (achiziţionate sau răscumpărate) de societate de la acţionarii săi şi această dobîndire trebuie să se facă doară din contul activelor care depăşesc mărimea capitalului social. În cazul reorganizării, acţiunile societăţii dezmembrate care sînt retrase din circuit, datorită faptului că o parte din acţionari trec cu cota lor la altă societate şi dobîndesc acolo alte acţiuni sau părţi sociale, nu sînt acţiuni de tezaur. Ele sînt acţiuni ale societăţii care au fost lipsite de active (lipsite de acoperire materială), datorită transmiterii prin succesiune a unei părţi din patrimoniu la o altă societate comercială şi aceasta a dus la reducerea capitalului social.

Coruptibilitate
Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen / aceluiaşi termen pentru fenomene diferite

De a revizui modificările propuse.

27

Pct.81 - art.95 în alin.(12).

"(12) Reorganizarea societăţii prin dezmembrare se consideră finalizată:

a) în cazul divizării, din momentul radierii valorilor mobiliare, plasate de societate, din registrul de stat al valorilor mobiliare şi închiderii conturilor personale ale deţinătorilor de valori mobiliare în registrul deţinătorilor de valori mobiliare al societăţii reorganizate;

b) în cazul separării, din momentul introducerii modificărilor în registrul de stat a valorilor mobiliare, actul de constituire al societăţii reorganizate şi închiderii conturilor personale ale deţinătorilor de valori mobiliare care se separă, în registrul deţinătorilor de valori mobiliare al societăţii reorganizate.”.

Deşi intenţia de a fixa momentul în care se consideră finalizată reorganizarea prin dezmembrare este benefică, totuşi considerăm că aceste precizări pot provoca interpretări nedorite. Pentru a nu ne repeta, în acest sens a se vedea tălmăcirea finalizării operaţiunii de fuziune, care sînt valabile şi pentru dezmembrare.

Coruptibilitate
Stabilirea unor termene nejustificate

De a revizui modificările propuse.

28

Pct.81 - art.95 în alin.(12).

În titlul capitolului 20, cuvîntul „Lichidarea” se înlocuieşte cu cuvîntul „Dizolvarea”.

Se propune de a înlocui termenul lichidare cu termenul dizolvare. Această situaţie nu poate fi acceptată. Or, aceşti doi termeni nu sînt sinonime.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen / aceluiaşi termen pentru fenomene diferite

Propunem ca denumirea capitolului să aibă următoarea denumire "Dizolvarea şi lichidarea societăţii pe acţiuni".

29

Pct.84 - art.97.

Articolul 97:

la alineatul (1), cuvîntul „lichidată” se înlocuieşte cu cuvîntul „dizolvată”;

la alineatele (2)-(6), cuvîntul „lichidarea” se înlocuieşte cu cuvîntul „dizolvarea”;

la alineatul (7), cuvîntul „Lichidarea” se înlocuieşte cu cuvîntul „Dizolvarea”, iar după cuvintele „de lichidare” se completează cu cuvintele „sau lichidator”;

la alineatul (9), după cuvintele „Comisia de lichidare” se completează cu cuvintele „sau lichidatorul”.

A se vedea obiecţia de la punctul 28.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen / aceluiaşi termen pentru fenomene diferite

Propunem o nouă redacţie a alin. (2)

"(2) Hotărîrea adunării generale a acţionarilor cu privire la dizolvarea societăţii poate fi luată în temeiurile prevăzute de prezenta lege, Codul civil şi actul de constituire a societăţii."

Propunem o nouă redacţie a alin. (4) "(4) Tranzacţiile cu valorile mobiliare ale societăţii se suspendă la data cînd hotărîrea de dizolvare a fost înregistrată în registrul de stat al întreprinderilor". Poate fi admis faptul ca hotărîrea adunării generale să nu fie înregistrată în registrul de stat al întreprinderilor şi atunci ea nu devine opozabilă terţilor. De asemenea şi instanţa de judecată care a pronunţat o hotărîre, care însă nu a devenit irevocabilă, potrivit art.89 CC nu poate fi executată.

Redacţia propusă în proiect la alin.(7) de a înlocui termenul "lichidare" cu termenul "dizolvare" nu este corectă. Dizolvarea se pronunţă, după cum corect a fost indicat la alin.(1) - (3) de către adunarea generală sau de către instanţa de judecată, însă, aşa cum este prevăzut în art.86 alin.(2) dizolvarea este urmată de procedura de lichidare şi acesta decurge sub autoritatea lichidatorului sau a comisiei de lichidare. Deci, la alin.(7) nu este necesar de a înlocui termenul "lichidare" cu termenul "dizolvare".

30

Pct.85 - art.98.

Articolul 98:

în titlu, cuvîntul „lichidarea” se înlocuieşte cu cuvîntul „dizolvarea”;

la alineatul (1), cuvîntul „lichidarea” se înlocuieşte cu cuvîntul „dizolvarea”, iar după cuvintele „de lichidare” se completează cu cuvintele „sau lichidator”;

la alineatul (3), cuvîntul „lichidarea” se înlocuieşte cu cuvîntul „dizolvarea”.

Proiectul propune ca în denumirea articolului să se înlocuiască cuvîntul "lichidare" cu cuvîntul "dizolvare". În acest articol se are în vedere modul de distribuire a activelor societăţii pe acţiuni dizolvate aflată în procedură de lichidare.

Termenul "dizolvare" propus în alin.(1) şi alin.(3) în locul termenului "lichidare" nu trebuie acceptat.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen / aceluiaşi termen pentru fenomene diferite

Deşi denumirea articolului nu este o normă juridică, totuşi, pentru a evita eventualele confuzii, propunem ca denumirea să fie expusă după cum urmează "Repartizarea activelor între acţionari".

Pentru a evita confuziile propunem următoarele modificări la alin.(1) şi alin.(3):
alin.(1)"Bunurile societăţii rămase după achitarea cu creditorii se distribuie de către comisia de lichidare sau lichidator între acţionari în următoarea ordine:" în continuare după text, iar în alin.(3) cuvintele "Dacă bunurile rămase după lichidarea societăţii" să fie înlocuite prin cuvintele "Dacă bunurile societăţii..."

31

pct.86. art.98/1. alin.(3)

Se completează cu un articol nou, 981, cu următorul cuprins:

„Articolul 981. Dizolvarea (lichidarea) forţată a societăţilor pe acţiuni

(1) Societatea pe acţiuni poate fi supusă dizolvării forţate la decizia instanţei de judecată, în baza cererii acţionarilor şi a Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, în cazurile în care:

a) nu a format registrul acţionarilor în conformitate cu cerinţele legislaţiei;

b) nu a asigurat mărimea minimă obligatorie a capitalului social sau nu a adoptat decizia de reorganizare sau dizolvare.

(2) Instanţa de judecată desemnează un administrator fiduciar al lichidării forţate a societăţii pe acţiuni.

(3) Societăţile pe acţiuni supuse dizolvării forţate vor fi scutite de plata pentru publicarea avizului în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi a taxelor pentru excluderea din Registrul de Stat al întreprinderilor şi organizaţiilor şi Registrul de Stat al valorilor mobiliare.

(4) Din data pronunţării deciziei instanţei de judecată privind iniţierea dizolvării forţate a societăţii, Comisia Naţională a Pieţei Financiare va radia valorile mobiliare ale societăţii pe acţiuni din Registrul de stat al valorilor mobiliare.”.

Considerăm că o asemenea scutire nu trebuie să se propună, deoarece în temeiul acestui articol se lichidează o societate solvabilă şi deci ea are active pentru a suporta toate cheltuielile. În cazul unei societăţi insolvabile se aplică Legea insolvabilităţii.

Dar dacă instanţa respinge acţiunea reclamantului, inclusiv cea a Comisiei Naţionale? Considerăm că radierea acţiunilor din registrul de stat poate fi făcută doar la etapa cînd hotărîrea instanţei de judecată devine definitivă sau chiar şi irevocabilă. Suspendarea operaţiunilor cu valori mobiliare poate fi întreprinsă şi mai devreme, dar cu condiţia ca acest fapt să fie dispus de instanţa de judecată printr - o încheiere.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative

De a revizui modificările propuse.





Concluzii

Considerăm că proiectul Legii expertizate necesită o revizuire substanţială, ţinînd cont inclusiv şi de obiecţiile şi sugestiile expuse în cadrul raportului de expertiză. În situaţia în care se va insista asupra promovării proiectului în redacţia propusă, riscurile de coruptibilitate vor creşte considerabil în procesul de aplicare, luînd în considerare ponderea mare a elementelor de coruptibilitate care identifică conflictul normelor de drept.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei