Implemented projects Corruption proofing - stage 5 Expertise reports
Expertiza vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Expertiza vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia.

01 Februarie 2007

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectul Legii pentru modificarea Codului penal şi Codului de procedură penală

(înregistrat în Parlament cu numărul 18 din 03 Ianuarie 2007)

În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a coruptibilităţii proiectului Legii pentru modificarea Codului penal şi Codului de procedură penală.



Evaluarea generală


1. Autor al iniţiativei legislative este Guvernul RM, autor nemijlocit - Ministerul Afacerilor Interne, ceea ce corespunde art. 73 din Constituţie şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului.


2. Categoria actului legislativ propus este lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001. Elaborarea proiectului de lege nu este prevăzută expres de Programul legislativ (HP nr.300-XVI din 24.11.2005); Planul de acţiuni pentru realizarea Programului de activitate a Guvernului pe anii 2005-2009 (HG nr.790 din 01.08.2005); Planul de acţiuni pentru realizarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei (HP nr.421-XV din 16.12.2004) sau Planul naţional de acţiuni în domeniul drepturilor omului pentru anii 2004-2008 (HP nr.415-XV din 24.10.2003).

Putem presupune, totuşi, că elaborarea acestui proiect de modificare şi completare a Codului penal şi a Codului de procedură penală este ocazionat de ratificarea preconizată a Protocolului facultativ la Convenţia cu privire la drepturile copilului referitor la vînzarea de copii, prostituţia şi pornografia infantilă (în continuare Protocol facultativ CDC), adoptat de Adunarea Generală a ONU la 25 mai 2000, semnat de Republica Moldova la 8 februarie 2002 (proiect înregistrat în Parlament cu nr.154 din 16.01.2007). Ratificarea acestui tratat internaţional este prevăzută în p.4 Secţiunea III. "Lista tratatelor internaţionale care urmează a fi ratificate" al Programului legislativ (HP nr.300-XVI din 24.11.2005), pentru trimestrul IV al anului 2006.


3. Scopul promovării proiectului În lipsa notei informative, este dificil de a comenta scopul adoptării acestui proiect.



Fundamentarea proiectului

4. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei nu este plasată pe site-ul Parlamentului.

Considerăm că în acest fel Parlamentul nu respectă principiul transparenţei procesului legislativ şi principiile de cooperare cu societatea civilă.


5. Respectarea termenului de cooperare cu societatea civilă


6. Suficienţa argumentării. În privinţa corespunderii proiectului de act legislativ cerinţelor art.20 al Legii nr.780/2001 - fundamentarea proiectului de act legislativ prin întocmirea unei note informative, acesta nu le întruneşte. Astfel, rămîn neclare condiţiile care au determinat necesitatea lui şi scopul pe care îl urmăreşte şi nu sunt făcute referinţe la reglementările internaţionale.

Evaluînd impactul anti-corupţie a normelor proiectului, se constată că prevederile proiectului nu au un asemenea efect direct. Din contra, anumite prevederi ale proiectului propus conţin un potenţial de coruptibilitate, determinat de:
- faptul că se propune introducerea unor noi infracţiuni în Codul penal, precum şi ale unor reguli procesuale noi în Codul de procedură penală în lipsa unei note informative, care ar explica necesitatea acestor reglementări;
- propunerea de a incrimina penal acţiunile intermediarului la adopţie şi nu acţiunile abuzive ale intermediarului la adopţie. Serviciile de intermediere în procedura de adopţie fiind o practică legală larg răspîndintă, propunerea de incriminare penală a lor trezeşte dubii privind obiectivitatea necesităţii unei asemenea măsuri, precum şi suspiciuni referitoare la promovarea prin proiect a unor interese private (a se vedea comentariile făcute la art.205/1(2) la secţiunea 13 de mai jos);
- propunerea de a incrimina penal intenţia femeii gravide de a-şi da copilul în adopţie în schimbul unei plăţi sau a altor avantaje materiale şi nu acţiunea respectivă a femeii care a născut, precum şi propunerea de a pedepsi asemenea intenţii mai grav chiar decît pruncuciderea (a se vedea comentariile făcute la art.205/1(3) la secţiunea 13 de mai jos);
conflictul dintre normele alin.(4) şi alin.(1)-(3) ale art.205/1, care permite apariţia unor situaţii în care se poate aplica concomitent pedeapsa cu închisoarea de la 7-10 ani şi de la 20-25 ani (a se vedea comentariile făcute la art.205/1(4) la secţiunea 13 de mai jos).


7. Compatibilitatea cu legislaţia comunitară şi alte standarde internaţionale. Potrivit lit. c) a articolului 20 al Legii 780/2001privind actele legislative, nota informativă trebuie să includă referinţe la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare şi nivelul compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză.

În privinţa corespunderii proiectului de act legislativ cerinţelor Legii nr.780/2001 art.13(3) - întemeierea soluţiilor actului legislativ pe prevederile legislaţiei comunitare şi prevederile tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, în cadrul expertizei, proiectul legii a fost comparat cu prevederile următoarelor documente internaţionale:
* Protocolul facultativ la Convenţia cu privire la drepturile copilului referitor la vînzarea de copii, prostituţia şi pornografia infantilă, adoptat de Adunarea Generală a ONU la 25 mai 2000 (semnat de Republica Moldova la 8 februarie 2002);
* Convenţia asupra protecţiei copiilor şi cooperării în materia adopţiei internaţionale, din 29.05.93, (la care Republica Moldova a aderat prin Hotărîrea Parlamentului nr.1468-XIII din 29.01.98).

Făcînd o analiză a compatibilităţii proiectului cu prevederile documentelor internaţionale menţionate, în opinia noastră, este evidentă tendinţa de urmare a prescripţiilor internaţionale de către autori, deşi nu în totalitate. În particular, se remarcă denaturări în definiţia infracţiunii de "vînzare de copii", incriminare inutilă a serviciilor de intermediere a adopţiei, definirea incompletă a infracţiunii de "pornografie infantilă", limitarea nejustificată a vîrstei copiilor asupra cărora se aplică protecţia legii penale etc. Pentru detalii, a se vedea tabelul de la p.13 de mai jos.

Art.3(1) al Protocolului menţionat stabileşte că orice stat parte va urmări ca cel puţin vînzarea de copii, prostituţia copiilor şi pornografia infantilă să fie pe deplin incriminate în dreptul său penal. Spre deosebire de prevederile Protocolului facultativ CDC, proiectul supus expertizei incriminează vînzarea de copii şi pornografia infantilă, nu şi prostituţia copiilor.


8. Fundamentarea economico-financiară. Potrivit lit. d) a art.20 din Legea 780/2001 privind actele legislative, nota informativă trebuie să conţină informaţii privind „fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură”. Potrivit art.47 alin.(6) din Regulamentul Parlamentului, În cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare, materiale şi de altă natură, se anexează fundamentarea economico-financiară.



Evaluarea de fond a coruptibilităţii


9. Stabilirea şi promovarea unor interese/beneficii. Considerăm că prin propunerea de a incrimina penal acţiunile intermediarului la adopţie şi nu acţiunile abuzive ale intermediarului la adopţie, poate avea loc o promovare abuzivă a intereselor unor persoane. Serviciile de intermediere în procedura de adopţie fiind o practică legală larg răspîndintă, propunerea de incriminare penală a lor trezeşte dubii privind obiectivitatea necesităţii unei asemenea măsuri, precum şi suspiciuni referitoare la promovarea prin proiect a unor interese private (a se vedea comentariile făcute la art.2051(2) la secţiunea 13 de mai jos);


10. Prejudicii aduse prin aplicarea actului. Din textul proiectului şi aplicarea ulterioară a acestuia rezultă prejudicierea intereselor (drepturilor, libertăţilor) anumitor categorii de persoane sau prejudicierea interesului public.


11. Compatibilitatea proiectului cu prevederile legislaţiei naţionale. Prevederile proiectului sînt concurente cu alte prevederi ale legislaţiei.


12. Formularea lingvistică a prevederilor proiectului. Proiectul este susceptibil de îmbunătăţiri ulterioare, pentru a fi adus în corespundere cu exigenţele art.19 al Legii nr.780. Ex.:

- Definirea sintagmei "vînzării de copii" propusă în redacţia art.205/1(1) al Codului penal ca "acţiunea prin care un copil este oferit, obţinut sau procurat...".
- Folosirea repetată a termenului "copil" în redacţia propusă art. 205/1(1) al Codului penal "atragerii copilului la muncă pînă la atingerea de către copil a vîrstei"; etc.

În anumite cazuri se remarcă lipsa coerenţei dintre prevederile proiectului actului legislativ (a se vedea comentariile făcute la art.205/1 în tabelul prezentat la secţiunea 13).


13. Reglementarea activităţii autorităţilor publice. Proiectul nu stabileşte atribuţii ale autorităţilor publice, nici proceduri administrative noi sau alte chestiuni vizînd activitatea acestora.


14. Analiza detaliată a prevederilor potenţial coruptibile.


Nr. Articol Text Obiecţia Elemente de coruptibilitate şi alte riscuri Recomandarea

1

Art.I al proiectului, art.205 alin.(2) al Codului penal nr.985-XV din 18 aprilie 2002 (CP)

Noul alin.(2) cu care se propune a fi completat art.205 prevede infracţiunea de: "Intermediere, facilitare sau încurajare a adopţiei unui copil în scop de obţinere a unui beneficiu material sau a unui alt beneficiu".

În această formulă va deveni ilegală activitatea juriştilor în calitate de reprezentanţi pentru perfectarea formalităţilor de adopţie atît naţională, cît şi internaţională.

Motivul adoptării unei soluţii atît de drastice rămîne obscur în lipsa unei note de fundamentare şi trezeşte bănuieli privind caracterul obiectiv al necesităţii introducerii ei.

Conform Protocolului facultativ CDC, art.3(1) lit. a) p. ii, statele părţi se obligă să incrimineze cel puţin următoarele activităţi în dreptul lor penal: în ceea ce priveşte vînzarea de copii - "obţinerea consimţămîntului, în mod fraudulos, ca intermediar pentru adopţia copiilor, prin încălcarea instrumentelor juridice internaţionale în materia adopţiei".

Dacă proiectul şi-a propus includerea unei reglementări similare cu cea a Protocolului, atunci acest scop nu este realizat. Prevederea propusă de proiect nu elucidează esenţa prescripţiei Protocolului facultativ CDC de a incrimina în legea penală fraudarea consimţămîntului de către intermediar în cadrul vînzării copiilor.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Promovarea intereselor contrar interesului public
Limitarea neîntemeiată a drepturilor omului

Alte riscuri
Dezechilibrul interesului de protecţie a copilului împotriva adopţiilor abuzive şi interesele superioare ale lui de a creşte într-o familie.
Necorespunderea prevederilor Protocolului facultativ CDC.
Potenţial de coruptibilitate în cazul promovării prin proiect a unor interese private îndreptate împotriva serviciilor de reprezentare la adopţie.

Excluderea acestei prevederi sau reformularea ei conform rigorilor Protocolului facultativ CDC, pentru a nu incrimina serviciile de intermediere, ci fraudarea consimţămîntului la adopţie de către intermediar.
Examinarea posibilităţii includerii în articolul despre vînzarea copiilor a normelor legate de vicierea consimţămîntului la adopţie, realizat cu scop de profit.
Fundamentarea includerii noilor prevederi într-o notă informativă.

2

Art.I al proiectului, art.205/1 al CP

Articolul 205/1. Vînzarea de copii

Introduce o nouă componenţă de infracţiune: "vînzarea de copii". Elementele acestei infracţiuni, precum şi scopurile ei se suprapun parţial componenţei de infracţiuni deja existente, art.206 "Traficul de copii".

Art.205/1(2) lit. a), b) şi c) dublează art.206 (1) lit. a), f) şi b), respectiv, ceea ce poate complica practica aplicării legii penale în asemenea cazuri.

Coruptibilitate
Confundarea / dublarea tipurilor de răspundere juridică pentru aceeaşi încălcare
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Explicarea într-o notă informativă care este interacţiunea dintre infracţiunea de vînzare de copii şi trafic de copii, precum şi delimitarea lor juridică.
Adoptarea unei norme de interpretare care ar înlătura ambiguităţile care vor apărea în practica aplicării acestor două articole.

3

Art.I al proiectului, art.205/1 alin.(1) al CP

(1) Orice acţiune prin care un copil este oferit, obţinut sau procurat de către o persoană sau grup de persoane contra plată sau avantaje materiale sau de altă natură

se pedepseşte cu închisoare de la 7 la 10 ani.

Acest alineat conţine definiţia infracţiunii vînzării de copii: "Orice acţiune prin care un copil este oferit, obţinut sau procurat...". Acestei definiţii îi lipseşte claritatea: termenul "procurare" este sinonim al noţiunii de "vînzare" şi, prin urmare, el nu poate fi folosit la definirea lui; termenul "obţinere" este utilizat neadecvat.
Sursa de inspiraţie pare să fi fost art.3(1) lit. b) al Protocolului facultativ CDC, care însă nu se referă la vînzarea de copii, ci la prostituţia copiilor, şi prevede: "Oferirea, obţinerea, procurarea sau furnizarea copiilor pentru prostituţie...."

În ceea ce priveşte vînzarea de copii, Protocolul facultativ CDC prevede în art.3(1) lit. a) p. i) "oferirea, livrarea sau acceptarea unui copil, indiferent de mijloacele utilizate".

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Confundarea / dublarea tipurilor de răspundere juridică pentru aceeaşi încălcare
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive
Definiţii confuze

Alte riscuri
Definiţie neclară a noii infracţiuni care se propune a fi introdusă în acest articol, ceea ce poate genera dificultăţi de interpretare şi de încadrare juridică a faptelor.
Necorespunderea prevederilor Protocolului facultativ CDC.

Adaptarea alin.(1) al art.2051 la prevederile art.3(1) lit. a) p. i) al Protocolului facultativ CDC. În acest sens, înlocuirea expresiei de: "obţinut sau procurat", cu "livrat sau acceptat" .

4

Art.I al proiectului, art.205/1 alin.(2) lit. b) al CP

(2) Aceleaşi acţiuni săvîrşite în scopul: ...

b) prelevării de organe de la copil;

Această normă prevede agravanta "prelevării de organe de la copil". Astfel formulată, ea nu este utilizată uniform cu alte prevederi ale Codului penal, cum ar fi art.206(1) lit. f) şi art.165(1): "prelevării organelor sau ţesuturilor pentru transplantare".

Coruptibilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive
Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen / aceluiaşi termen pentru fenomene diferite

După sintagma "prelevării de organe" a se adăuga "şi ţesuturi pentru transplantare".

5

Art.I al proiectului, art.205/1 alin.(2) lit. c) al CP

(2) Aceleaşi acţiuni săvîrşite în scopul: ...

c) atragerii copilului la muncă pînă la atingerea de către copil a vîrstei de 16 ani

Această normă prevede agravanta "atragerii copilului la muncă pînă la atingerea de către copil a vîrstei de 16 ani". În formula dată, ea creează probleme de exprimare coerentă, de protecţie juridică limitată a copiilor şi de conformitate cu prevederile Protocolului facultativ CDC.

Legislaţia muncii stabileşte apariţia capacităţii de muncă a persoanelor fizice la atingerea vîrstei de 16 ani. Considerăm însă că acest fapt nu este relevant în contextul protecţiei juridice a copilului care face obiectul unei vînzări efectuate în scopul atragerii lui la muncă, în special dacă este vorba de muncă forţată. Toţii copii trebuie să se bucure de o protecţie juridică egală împotriva unor asemenea acţiuni criminale, iar exceptarea grupului de copii de la 16 la 18 ani nu este justificată.

Protocolul facultativ CDC prevede în art.3(1) lit. a) p. i) "...supunerii la muncă forţată a copiilor". Prevederea propusă de proiect nu elucidează caracterul forţat al muncii şi acţiunea de supunere a copilului acestei munci, şi nu de atragere la ea.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Limitarea neîntemeiată a drepturilor omului
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Alte riscuri
Exceptarea nejustificată a grupului de copii în vîrstă de la 16 la 18 ani de la protecţia juridică oferită de legea penală în cazul vînzării lor în scopul supunerii la muncă forţată.
Necorespunderea prevederilor Protocolului facultativ CDC.

Adaptarea alin.(2) al art.2051 la prevederile art.3(1) lit. a) p. i) al Protocolului facultativ CDC. În acest sens, înlocuirea expresiei de: "atragerii copilului la muncă pînă la atingerea de către copil a vîrstei de 16 ani", cu "supunerii la muncă forţată a copiilor".

6

Art.I al proiectului, art.205/1 alin.(3) al CP

(3) Femeile gravide care au intenţia de a oferi, vinde, inclusiv pentru adopţie, după naştere copilul unei persoane sau unui grup de persoane contra plată sau oricăror alte avantaje

se pedepsesc cu închisoare de la 10 la 15 ani.

Incriminează acţiunea subiectului special, femeia gravidă, de a avea "intenţia de a oferi, vinde, inclusiv pentru adopţie, după naştere copilul unei persoane sau unui grup de persoane contra plată sau oricăror alte avantaje". Nu este clar motivul pentru care este necesară introducerea unei asemenea componenţe de infracţiune. Vînzarea copilului de către mamă, este cu certitudine o acţiune condamnabilă, dar este greu de înţeles autorii proiectului care consideră suficientă nu fapta vinderii (care se încadrează în alineatele (1) şi (2) ale aceluiaşi articol), ci simpla intenţie pentru a aplica pedeapsa cu închisoare de la 10 la 15 ani. Pentru comparaţie, pedeapsa prevăzută de art.147 al Codului penal "Pruncuciderea" este închisoare de la 3 la 7 ani. Concluzia este că legislaţia protejează un copil mai mult împotriva unei adopţii consimţite de mama sa în mod abuziv, decît împotriva lipsirii lui de viaţă de către mama sa. Mai mult decît atît, prin formularea aleasă autorii nu oferă şansa femeii gravide de a se răzgîndi după naştere, deşi intensificarea instinctelor materne după naşterea copilului este un lucru bine cunoscut, astfel încît ar exista şanse reale ca femeia gravidă să nu-şi realizeze intenţia criminală, pe care oricum nu o poate aduce la îndeplinire pînă la naşterea copilului. Vorbind despre respectarea intereselor superioare ale copilului în contextul acestei norme, menţionăm că femeia gravidă care a avut intenţia de a-şi da copilul în adopţie contra unei sume de bani, riscă să nască copilul în detenţie, iar soarta de mai departe a copilului putînd deveni orfelinatul.

Coruptibilitate
Dezechilibru dintre încălcare şi sancţiune

Alte riscuri
Incriminarea pe baze subiective (intenţia) prin noua normă a unui subiect de care în principal depinde bunăstarea copilului, mama lui.

Excluderea alin.(3).
În cazul existenţei unei probleme în acest domeniu, ea urmează a fi expusă într-o notă de fundamentare, deoarece atragerea la răspundere a mamei care efectiv şi-a vîndut copilul după naştere, inclusiv în scopul adopţiei, poate fi efectuată în baza art.205 şi art.2051 alin.(1) şi (2). În caz contrar, responsabilizarea femeilor gravide pentru o simplă intenţie nu este argumentată, avînd în vedere, în special măsura exagerată de pedeapsă propusă de autorii proiectului.

7

Art.I al proiectului, art.205/1 alin.(4) al CP

(4) Acţiunile prevăzute la alineatele (1), (2) şi (3), comise în cadrul unui grup sau organizaţii criminale, se pedepsesc cu închisoare de la 20 la 25 ani.

Se prevede agravanta săvîrşirii infracţiunilor prevăzute la alineatele precedente - (1), (2) şi (3) - de comitere a lor "în cadrul unui grup sau organizaţii criminale", pentru care pedeapsa este închisoarea de la 20-25 ani.

Alineatele (1), (2) şi (3) prevăd deja posibilitatea săvîrşirii acestei infracţiuni de către un grup de persoane, pedeapsa fiind închisoarea de la 7-10 ani şi de la 10-15 ani.

Suplimentar, această agravantă nu este folosită conform terminologiei consacrate a Codului penal, conform definiţiei conţinute în art.46 "grup criminal organizat". Astfel, un grup de persoane care a săvîrşit infracţiunea dată riscă, spre exemplu, în aceleaşi timp cu aplicarea pedepsei de la 7-10 ani conform alin.(1) şi de la 20-25 ani conform alin.(4). Formularea proiectului încurajează acest grup să recurgă la metode corupte pentru a obţine calificarea mai favorabilă din cadrul aceluiaşi articol, chiar în cazul deţinerii probelor incontestabile de săvîrşire a infracţiunii.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Confundarea / dublarea tipurilor de răspundere juridică pentru aceeaşi încălcare

Alte riscuri
Suscitarea practicilor de corupere activă a organelor de drept şi a instanţei de judecată pentru obţinerea calificării identice, însă conform pedepsei mai favorabile.

Excluderea sintagmei "sau grup de persoane" din alin.(1) al art.205/1 precum şi din alin.(3) al aceluiaşi articol, în cazul menţinerii lui în această sau într-o altă formulare.
Includerea sintagmei "criminal organizat" după cuvîntul "grup" în alin.(4) al art.2051

8

Art.I al proiectului, art.208/1 alin.(4) al CP

Articolul 208/1. Pornografia infantilă

Orice persoană care ilicit produce, distribuie prin orice mijloace, importă, exportă, oferă, vinde, schimbă, foloseşte sau deţine imagini sau alte reprezentări ale unui copil implicat în activităţi sexuale explicite, reale sau simulate, sau imagini ori alte reprezentări ale organelor sexuale ale unui copil, prezentate de manieră lascivă sau obscenă, inclusiv în formă electronică,

se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 3 ani.

Introduce infracţiunea nouă de "pornografie infantilă" , respectînd în mare parte prescripţiile art.3(1) lit. c) al Protocolului facultativ CDC în această privinţă. Unica divergenţă constă în acţiunile infracţionale enumerate în latura obiectivă, care nu includ "difuzarea" imaginilor sau altor reprezentări ale unui copil implicat în activităţi sexuale etc.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept

Alte riscuri
Necorespunderea parţială prevederilor Protocolului facultativ CDC.

Includerea cuvîntului "difuzează" după cuvîntul "distribuie".

9

Art.II al proiectului, art.18 alin.(3) al Codului de procedură penală nr.122-XV din 14 martie 2003 (CPP)

Conţine formularea "...instanţa va asculta depoziţiile acestuia într-o şedinţă închisă".

Exprimare defectuoasă.

Coruptibilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Alte riscuri
Redactare lingvistică.

Înlocuirea cuvîntului "într-o" cu "în".

10

Art.II al proiectului, art.113 alin.(6) al CPP

(6) Nici un copil nu va fi obligat să participe la confruntarea cu persoana învinuită de infracţiuni contra integrităţii lui fizice şi/sau morale.

Acest alineat nou are drept scop protejarea copilului împotriva confruntărilor cu persoanele care au comis anumite infracţiuni împotriva lui: "Nici un copil nu va fi obligat să participe la confruntarea cu persoana învinuită de infracţiuni contra integrităţii lui fizice şi/sau morale".

Potenţialul de protecţie al formulării "copilul nu poate fi obligat să participe la această confruntare" este mai mic în comparaţie cu alte formulări posibile cum ar fi "copilul are dreptul să nu participe la confruntarea cu persoana învinuită..." sau "copilul nu poate fi supus confruntării cu persoana învinuită...".

Formularea potrivit căreia copilul nu poate fi obligat să participe la această confruntare trebuie să fie corelativă obligaţiei organului de urmărire penală de a aduce la cunoştinţa copilului şi/sau a reprezentantului său legal, pedagogului etc. dreptul de a refuza confruntarea la care î-l invită autorităţile.

Categoria de infracţiuni contra integrităţii fizice şi/sau morale a copilului este neclară, pentru că nu este definită de prevederile Codului penal şi nici nu există un capitol special consacrat pentru asemenea infracţiuni. Copilul care a fost răpit, ţinut ostatic sau captiv este victima unei infracţiuni în care s-a atentat la libertatea sa şi pentru el de asemenea poate fi traumatică expunerea la persoana învinuită, fiind necesară şi protecţia lui în cadrul procesului penal.

Coruptibilitate
Limitarea neîntemeiată a drepturilor omului
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Alte riscuri
Formularea ambiguă a unui drept prin imposibilitatea de a fi obligat de a face o acţiune.
Necorespunderea dreptului participantului la proces, copilul, cu o obligaţie corelativă corespunzătoare a organului de urmărire penală, cu atît mai mult că acesta din urmă poate fi foarte tentat de a determina un copil să furnizeze probe în interesul acuzării.
Dificultăţi de interpretare şi aplicare efectivă a normei propuse din motivul ambiguităţii referirii la o categorie neclară de infracţiuni.

Înlocuirea sintagmei "Nici un copil nu va fi obligat să participe la confruntarea cu persoana învinuită" cu sintagma "Copilul are dreptul să nu participe la confruntarea cu persoana învinuită" sau "Copilul nu poate fi supus confruntării cu persoana învinuită".
Indicarea expresă în cadrul aceleaşi norme a obligaţiei organului de urmărire penală de a aduce la cunoştinţa copilului şi/sau a reprezentantului său legal, pedagogului etc. dreptul de a refuza participarea la confruntare.
Specificarea expresă a articolelor din Codul penal la care se referă această normă procesuală.

11

Art.II al proiectului, art.546 alin.(4) al CPP

(4) În cazul în care extrădarea propriului cetăţean sau refugiatului politic a fost refuzată, Republica Moldova este obligată, la cererea statului solicitant, să înainteze cauza autorităţilor sale competente, astfel încît să se poată exercita urmărirea penală sau judecata, după caz.

Propune introducerea unei norme noi în materia extrădării nelegată de tematica proiectului de lege respectiv.

Alte riscuri
Neclaritatea cu privire la necesitatea introducerii acestei prevederi.

Fundamentarea necesităţii acestei norme într-o notă informativă.





Concluzii

Proiectul de lege are evident menirea ajustării legislaţiei penale şi procesual-penale la standardele Protocolului facultativ la Convenţia cu privire la drepturile copilului referitor la vînzarea de copii, prostituţia şi pornografia infantilă, din 25 mai 2000, semnat de Republica Moldova la 8 februarie 2002 (proiectul legii de ratificare a Protocolului este înregistrat în Parlament cu nr.154 din 16.01.2007). Totuşi, majoritatea propunerilor făcute în acest sens ridică probleme de conformitate cu prevederile internaţionale şi cu alte prevederi din legislaţia naţională, preocupări legate de coruptibilitate şi de respectare a intereselor superioare ale copilului. Astfel, recomandăm promovarea proiectului de lege numai după o revizuire minuţioasă în vederea înlăturării deficienţelor indicate la secţiunile precedente ale raportului de expertiză.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei